Am gasit in sfarsit, un loc pe una din cele doua canapele si il astept relaxat pe Kyr Panaioti sa vina sa-mi puna cele doua picaturi.  De mai bine de doi ani, de cand s-a descoperit degenerescenta maculara, vin aici la cinci-sase saptamani sa-mi faca Caliopi injectia.

Dumneaei, este D-na Dr. Triantafillou, sefa sectiei de oftalmologie, o persoana foarte ocupata si – in general – severa.  Nu cu mine, ca de cand i-am sarutat mana, ma simpatizeaza.  Cred ca i se intampla prima oara.  Asa ceva nu se face in Grecia, unde barbatul trece in fata intotdeauna.  Si aici pe culoare, doar daca ii e mama paseste in fata lui, daca e  nevasta vine in spate la doi pasi.  Iar la lift, la fel, el intra pimul. Acum treizeci de ani, lasam femeile sa urce inaintea mea in autobuz si am remarcat ca eram privit cu suspiciune.  Pana cand am fost lamurit de o feminista din familie (lasa ca vota si Pasuk) “dar de ce, nu suntem egali?” .

A venit Panaioti cu picaturile, trebuie sa mai vina de doua ori la cate 30-40 de minute si abia dupa, merg inauntru pt. punctii.   Injectii n-am mai facut din Aug. ca cu dezlipirea de retina, operata la Buc., n-a mai fost nevoie.  Acum, Caliopi imi face niste punctii cu laser ca sa stabilizeze retina inainte de o a doua operatie prin care se va scoate uleiui de silicon injectat la Buc. in corpul vitros ca sa tina retina cuminte.

Ce frumoasa e latina, retina, auzi cum suna… In greaca, este  αμφιβλυστροειδης χυτονας citeste: “ amfivlistroidis hitonas” de ti se’mbirliga limba-n gura.  Iar a aparut ciudata asta cu parul cret, divergent si rosu, imbracata cu un pardesiu tricotat, tot rosu, alt rosu de risti sa ti se dezlipeasca iar retina.  N-a avut pe nimeni sa-i spuna ca la parul ala nu merge decat bej?  Nu prea le au grecoaicele cu moda si culorile.  Singura din spitalul asta intr’adevar eleganta e doctorita Atanasiu, are o fusta pantalon lunga, plisata de toata frumusetea.  E drept ca are si silueta necesara.  Si o poarta cu un corsaj simplu, bucuria ochilor (ca tot asteptam la oftalmologie).  E drept ca a studiat la Bucuresti (a stat pe Stirbei Voda).   Pe ea a lasat-o Caliopi, cand a plecat in vacanta, sa-mi faca injectia.  Draga de ea… Si scumpa.

Pana sa mai treaca iar Panaioti ce sa fac, ca de citit nu se pune problema? Stau si ma uit la lume.  Barbatii poarta in general burta, fara cravata.  Cravata poarta doar ziaristii de la TV, politicienii de centru-dreapta, avocatii si cativa doctori.  Nici sexul slab nu este asa cum spun dar, indiferent de repartitia volumelor, de sani XL ori XXL, popoul este consistent.

Cand ies din lift si merg la stanga, inseamna oftalmologie sau ORL.  Personalul administrativ  are ca uniforma un pantaloon negru si o bluza , ceva intre roz si bej.  Oare asta sa fie culoarea pembe de care zicea Caragiale? Secretara de la ORL inaltuta, supla, deschisa, seamana cu mama.  Imi face placere s-o vad si i-am spus-o.  A fost placut surprinsa si de atunci, cand ma vede, imi clipeste simpatizant.  Secretara noastra – de la oftalmo.- nu intra in nici o uniforma.  Cred ca a trecut de mult de 120 kg.

A mai trecut o data Panaioti.  Domnule, retina asta e o “chestie”.  Ea e elementul sensibil, e o membrane din mai multe straturi , in grosime totala 0,5 mm. in care se afla 5 milioane de conuri, sensibile la lumina zilei = imagine color si 120 milioane bastonase, pt.vederea noaptea =  imagini alb-negru.  Are un sistem propriu de irigatie plus niste celule diencefalice (de astea , inca nu am invatat – adica retina gandeste?).  Si iinconjoara corpul vitros si, pe semne, duce informatiile la pata galbena = macula (aceea degenerata) de unde pleaca nervul optic.

Domnul de langa mine a fost strigat si in loc, a venit o fiinta(?), are geanta, e femeie.  Moda asta ii obliga pe toti sa poarte pantaloni.  Nu comentez, dar uite inca o remarca legata de moda: iese din lift o pereche tanara si supla – asta e ceva neconventional – incaltati cu pantofi sport rosii cu talpa alba – deveniti, de la o vreme  conventionali -.  Asta este un alt “must” al modei.

Cine iese din lift si o ia la dreapta, merge la cardiologie – o multime – sau la sectia de cercetari indiscrete.  Am facut si eu acum vreo luna o colonoscopie.  Despre partea asta, m-am linistit, ca mi-a spus domnul acela taciturn si melancholic (cum sa fie altfel, daca toata ziua se uita’n…na! ca mi-e si rusine sa spun) ca sa revin peste patru-cinci ani.  Mi-ajunge ca sunt surd si nu vad bine, macar in partea asta sa fiu linistit.

A mai trecut Panaioti iar persoana de langa mine si-a deschis geanta si si-a scos tableta si se uita la niste poze.  Doar ca odata cu tableta a scos si o duhoare de ceapa, Doamne! Ce-o avea in geanta aia?   Din pacate, nici tableta nici telefonul destept nu ne da ceea ce ar fi trebuit sa avem de la mama de acasa.  Norocul meu ca peste putin ma va stiga Caliopi.   Draga de ea – si ea -.