Zilele trecute am citit ca firma L’Oreal a hotarit sa scoata din prospectele si reclamele produselor ei cuvintele “alb” si “lumina” precum si derivatele acestora pentru a nu fi acuzata de rasism. Aceasta, se intelege, ca urmare a isteriei generale caare a cuprins Statele Unite, dar nu numai, dupa moartea lui George Floyd. Sunt de acord ca G. F. a fost asasinat, cum altfel sa caracterizezi fapta politistului, cand omul era deja prins si incatusat? Politistul vinovat a fost imediat arestat si acuzat de omor, dar asta nu a fost suficient. Au urmat timp de cateva saptamani proteste, manifestatii, incendii si in general, multa dezordine. Si mult teatru. Victima G. F. in sarcoag de aur (!) personalitati politice ingenunchiate, primarul Mineapolis-ului plangand in hohote prabusit pe cosciug, etc. Din pacate nu numai L’Oreal reactioneaza in mod stupid la substantivul “rasism”. Croatul Antonio Radic tine din 2017 pe You Tube un canal de sah care se bucuira de mare audienta. Comenteaza partide celebre, invita sahisti renumiti, pana la 27 Iunie a.c. cand emisiunea i-a fost intrerupta. S-a gasit si la Y.T. cineva constient care a descoperit ca sahul e rasist. Normal, nu-i asa? Albul are prima mutare si in anumite conditii un pion alb poate castiga regina neagra… Au fost multe proteste, emisiunea croatului fiind f. populara, asa ca dupa o perioada Y.T. a fost nevoita sa anuleze interdictia. Sper ca la un moment dat sa se gaseasca niste intelectuali progresisti care sa propuna pt. piesele de sah alte culorineutre, inocente. Multa lume sufera de complexe de culpabilitate in perioda aceasta. Netflix s-a simtit obligata sa retraga pt. un timp “Pe aripile vantului” pt. ca sa-i faca o introducer explicativa(???) Dela o vreme se tot aude de “NEOMARXISM”, care, dupa cat se pare, a infestat universitatile din lumea occidentala. Am vazut si noi aici, in Grecia, oameni studiati la Oxford si care fac politica socialista. In occident se vorbeste mult de socialism dar, este un socialism “light” ca nimeni nu pomeneste nimic de “proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie” care -pt. Marx- era un principiu de baza. Probabil ca neomarxisti sunt si cei dela Rutgers Univ. (U.S.) unde, din 2012, la Departamentul de limba engleza, s-a infiintat un “Comitet de constientizare si prevenire a prejudecatilor”, care acum, in semn de solidaritate cu B.L.M. aa decis ca trebue sa se treaca dela constientizare la a pune accentul pe schimbarea culturii. D-na profesoara Rebecca Walkowitz vorbeste de o “gramatica critica” fara a da amanunte. Se mai vorbeste de organizarea unor seminarii pe tema “cum sa ai o sala de curs antirasista”, de promovarea literaturii afro-americane si de literatura “postcoloniala”(?) si altele asemenwea. UPDATE Nov. ’20. Acum, dupa ce a trecut si circul electoral american si dupa ce am aflat cate ceva despre NEOMARXISN si despre MARXISMUL CULTURAL ,am inceput sa ma luminez. Intelectualitatea progresista-marxista face gargara cu multe cuvinte vechi decand lumea: democratie, libertate individuala, egalitate in drepturi, progres social, etc. Se mai adauga dela o vreme cateva notiumi noi:libertatea si protectia constitutionala a LGBT, protejarea datelor cu caracter personal, idea de corectitudine politica, si, -foarte important- multiculturalismul. Toate acestea nu numai in Statele Unite ci si in Europa unde, dupa parerea mea, problemele esentiale sunt trei: prima o reprezinta natalitatea insuficienta, a doua sunt zecile de milioane de emigranti musulmani paraziti, care nu vor sa se integreze, iar a trei este situatia tarilor din rasaritul Europei scapate de comunism si care trebue sa faca eforturi deosebite pt. a inlatura sechelele care au ramas. Ca sa nu vorbim de criza provocata de virusul chinezesc. Din nefericire, nimeni nu parew preocupat sincer sa le rezolve. Cred ca pe Marx l-au apucat durerile de cap vazand ce se intampla in numele lui. Problema lui principala, CAPITALISMUL e foarte departe de a fi rezolvata -dupa cat se pare sunt destui capitalisti care finanteaza lucraturile neomarxistilor-. Ba mai mult, singurele tari comuniste pe care se mai putea si el baza, Rusia si China, au virat-o si ele scurt catre capitalismul cel detestat. Iar noua nu ne ramane altceva de facut decat sa vedem cum se ineaca clasele politice din Statele Unite si din Europa cu gargara de care vorbeam mai sus, ca n’are ca sa iasa bun din atata demagogie.