2016-primavara

Pe lumea asta se intampla  o multime de lucruri interesante  de care, de multe ori nici nu aflam.  Anul asta-care abia a inceput – a si fost la Davos un Forum Mondial privitor la cea de a patra revolutie industriala:  robotica.  Merge repede lumea asta ca doar dela cea de-a treia n-au trecut nici 50 de ani .  Sau au trecut deja?

Pentru cine nu a urmarit farte strans actualitatea, trebue sa stie ca s-au spus o lucruri surprinzatoare. Foarte multe activitati ce nu cer o pregatire teoretica deosebita vor fi preluate de masini.  Se prevede ca in Statele Unite, 47% din meserii vor disparea in urmatorii 20-30 de ani ( de ex. postasul va fi inlocuit de dron).

Printr altele, d . Karl Bass ( nu stiu daca am transcris corect numela), consillier la Autodesk, sustine ca in viitor intreprinderile industriale vor avea doar doi angajati: un om si un caine.  Omul ca sa ingrijeasca cainele, iar cainele ca sa muste pe cei ce se vor apropia de masini.

-una la mana-

 

Din pacate nu vor disparea doar meseriile ce presupun o pregatire deosebita.  Deja in chirurgie au aparut roboti ce inlocuiesc mana chirurgului.   La inceput primii roboti au constituit un ajutor al chirurgului.  Acum s-a mers mai departe.  Chirurgul asista robotul, dar o poate face si dela distanta, chiar de peste ocean.  D-na Eugenia Voda a avut un interview f. interesant cu un asemenea specialist, D. Dr. Adrian Lobontiu-nascut la Reghin, studiat la Tg. Mures, stabilit la Paris si profesand in principal acolo, dar nu numai.

Tot in medicina se vorbeste ca intr’un viitor nu foarte indepartat  medicul  generalist ar putea fi inlocuit si el de robot: ai o suferinta, vorbesti la telefon cu un automat- un calculator, se intelege-  ii spui ce te doare, urmeaza un dialog spre lamurirea sa, si el iti prescrie un tratament sau niste analize pe care le trece in site-ul cardului tau de sanatate, cu care card mergi la laboratorul de analize. Laboratorul comunica rezultatele medicului-automat –mai bine zia automatului-medic-si daca este cazul, acesta eventual adapteaza / corecteaza terapia indicata.  Pare de domeniul fantasticului, dar daca il asculti pe doctorul Lobontiu ai sa vezi cat de real e fantasticul…

-doi la mana-

 

De vreo cativa ani incoace tot aud vorbindu-se de ingineria proteinei, de proteine artificiale, de biocalculatoare si ma trec fiori pe sira spinarii gandindu-ma ca se insoteste proteina-adica primul constituent al celulei vii cu materia neisufletita.  Inteleg ca este o preocupare serioasa si continua, ingineria in domeniu se  dezvolta  in mai multe directii, calculatoarele pot fi biochimice sau biomecanice sau bioelectrice….Dar oricum, bio.

 

Dronul-sau drona ?-atat de banala acum, ca se gaseste la supermarket ca gadget sau jucarie de copii, a aparut in Statele Unite  in industria de armament din necesitatea de a efectua diverse misiuni ale aviatiei fara a pune in pericol viata pilotilor.   Si daca eu ma gandesc ca, probabil,  exista si tancuri teleghidate, fara echipaj, normal este ca cineva acolo la Pentagon –dar si la Phenian sau Moscova- sa aiba in plan si o infanterie de roboti.   Ai zice “scenariu de film stiintifico-fantastic” , dar Elon Musk- care se pare ca este, in epoca moderna,  a doua minte luminata dupa Tesla- avertizeaza despre pericolul pe care il presupune  o asemenea idée.  Am citit ca si la O.N.U. s-a vorbit despre pericolul armatei de roboti.   E de presupus ca hackerii atat asteapta.

-trei la mana-

 

Ma macina o intrebare:  daca robotii  vor munci in locul oamenilor, oamenii ce vor face?   “Ce vor face”, presupune doua raspunsuri:

–in primul rand, din p. d.v. practic, de unde vor avea bani pt. a-si satisface toate nevoile?  Ca statul, oricat ar fi el de socialist si cu fata umana, neavand pe cine impozita, de unde fonduri pt. ajutoare sociale?

–pe de alta parte munca a constituit intotdeauna un factor de echilibru psihic.  In special pt. barbat, femea gasindu-si echilibrul –cel putin pana in sec. XX-cu gospodaria si cresterea copiilor.   Dar de niste zeci de ani incoace, de cand femea participa la viata sociala de pe aceeasi pozitie cu barbatul,  problema e aceeasi.  Nu vor fi toti stapaniti de sentimentul inutilitatii ?  Caci nu sunt multi acei ce au un hobby care sa le umple viata, cati au pasiunea picturii –sa zicem-sau cati se vor ocupa de gradinarit (precum cumnatul Stoica, la 80 de ani trecuti).  Dar Stoica a dus o viata activa si pana a iesit la pensie. Si pe urma, de unde atatea gradini?

 

Nu ajunge ca omul  nu va munci, dar va trai si mai mult.  Se prevede ca pana in anul 2100 speranta de viata va atinge 150 de ani.   Cum va arata societatea cu multimi de oameni la varsta productiva dar  fara ocupatie, deci fara venit si cu alte multimi de varstnici, care, cu tot progresul medicinei, vor necesita asistenta medicala, dar fara asigurari .  Si –ce mi se pare mai important- cu alte multimi de copii, care in mod normal ar trebui sa se gandeasca la o meserie, descumpaniti.

Ca doar nu toti se vor ocupa de cercetare stiintifica.

 

Mi se pare evident ca actualul mod de organizare a societatii, democratia  europeana-mai précis vest-europeana-nu va mai functiona.  E drept ca acest model nu este perfect, dar sigur este cel mai reusit.   Oamenii nu au avut dintotdeauna asigurari sociale  sau concedii platite sau invatamant gratuit, dar acum sute de milioane de oameni se bucura de ele.  Este pt.prima oara cand –in sec.XX- statul a devenit “parintele ocrotitor” al cetateanului, prin multitudinea de servicii oferite.   In mod direct sau indirect.  Nu vorbim de Romania sau de Grecia, care se gasesc altundeva, si datorita faptului ca paturile conducatoare  nu sunt convinse ca acesta este modelul ideal, desi oamenii s-il doresc.

toamna lui 2017

Iata acum ceva nou!  Regele Willem-Alexander al Olandei in discursul introductiv la prezentarea bugetului pentru noul an vorbeste despre societatea participativa.  O idée noua.  Ce inseaman asta?  Ca “tuturor celor care pot, li se cere sa-si asume responsabilitatea  pt. propria viata si pt. cea a persoanelor apropiate”.  Din cauza ca statul nu mai poate face fata  volumului  de cheltuieli ce se adreseaza cetateanului, cum ar fi:subsidii pt. sanatate, ajutoare de somaj, subsidii pt. varstnici si tineret etc.

Si asta –spune regale-se datoreste “globalizarii, imbatranirii populatiei si serviciilor publice nepotrivite pt. necesitatile timpurilor noastre”.

 

Deci, cu alte cuvinte, un sistem care niste zeci de ani a functionat bine -si la care speram sa aderam si noi -este pe sfarsite.  Ne intoarcem la sec. XIX cand cuvantul “pensie” sau “asigurare sociala” nici nu existau in vocabular doar ca ii punem o eticheta ce suna onorabil: “societate participativa”.

 

Si toate astea, fara sa se tina cont de impactul pe care il are dezvoltarea asta tehnologica furibunda asupra societatii, asupra vietii noastre.

 

De aceea spun ca viitorul e parsiv, ca da buzna peste noi si nu cu cele mai bune intentii.

 

P.S.   Nov. ‘17

Citesc ca nu numai la Stanford si Yale se preocupa lumea de inteligenta artificiala, ci si in Japonia, acesta fiind unul din domeniile-impreuna cu robotica- pe care se mizeaza pt. relansarea economica.   Si pt. ca natalitatea de multa vrema este nesatisfacatoare si numarul varstnicilor creste, tot pe robotica se conteaza pt. ajutorarea lor.