Mai 2016
Impresii generale: tari cu oameni f. civilizati, ordine si curatenie peste tot, nu vezi graffiti, nu vezi oameni grasi (cu exceptia turistilor rusi din Estonia), nu vezi tigani si nici musulmani (doar la Tallin am vazut un negru si un mulatru) iar ca arhitectura parca ai fi undeva in Europa centrala. Se vede ca au trait in comunism. Antipatia fata de rusi este evidenta.
Tari mici, au suferit istoria scrisa de altii si pentru ei. Au venit in zona asta de-a lungul timpului nemti, danezi, polonezi, suedezi si mai cu seama rusi. Ca state independente fiinteaza doar dupa primul razboi mondial. Si asta doar pana’n ‘40 cand i-au cotropit nemtii dupa care i-au inghitit rusii. Asa ca ei-ca state independente- numara nici 50 de ani. Cand te gandesti ca la capatul celalalt al Europei, Portugalia este asa cum este din sec. 12… Rusii au procedat la deportari si schimburi de populatie inca de pe vremea tarilor. Ca si pt. Romania vecinatatea cu Rusia a constituit un blestem. St. Petersburg e la doar 130 km de Tallin.
Cu toata istoria lor agitata si de multe ori tragica, urmele trecutului sunt pastrate cu grija: orasul vechi- cu constructii de sute de ani- este neatins, blocuri ca in Drumul Taberei s-au construit in afara incintei . Bineinteles ca si acolo au existat “secretari generali “ ai partidului dar probabil ca erau persoane mai instruite (la Tartu universitatea a fost creata la 1630).
Si un fapt edificator : in 1989 –N.B. inainte de eliberare–, in cele trei tari s-a format un lant de 600 km. de oameni tinandu-se de mana, un protest tacit dar explicit. Si asta in ’89 cand nu existau telef. mobile iar k.g.b-ul era omniprezent.
Si inca ceva: nicaieri nu se vede ceva similar cu jaful si jalea intamplate in Romania dupa anii ’90.
VILNIUS
Desi este capitala celei mai mari tari (din cele 3) impresia este de oras de provincie. Prin unele locuri din orasul vechi aveam impresia ca sunt la Baia Mare….Sau poate la Oradea, ca ma cam lasa memoria…..
La 1386 Lituania (Livonia) se uneste cu Polonia iar la 1795 e inghitita de Rusia. In vremurile ei de glorie aceasta uniune se intindea pana la Marea Neagra, asa fel ca Lituania era mai extinsa ca suprafata decat Polonia. Intre timp au trecut pe acolo si cavalerii teutomi si tatarii si mai stiu eu cine. Ba a mai trecut prin Vilnius si Napoleon in drum spre Rusia.
A existat si o insemnata -se pare – comunitate de evrei, parte din clasa burgheza, care a lasat ceva in urma ei, la fel ca si in celelalte doua tari. Au fost in mare parte exterminati si de nemti si de rusi .
Oamenii sunt inalti si zvelti cu figure dezghetate si tinuta mandra. Aveam impresia ca m-am insurat cu o femeie scunda . Zizi a vazut o reclama de pantofi de dama – de comanda -cu numere 35-45.
Basket-ul este sport national si spunea ghidul ca pentru vreo hotarare ori lege nepotrivita sau taiere de fonduri, guvernul cade fara gres.
Orasul e traversat de un rau, Neris, pe care nu s-a gasit nici un edil sa-l acopere cu dale de beton, ci este ingrijit cu taluze inierbate si da f. bine.
Daca Vilnius lasa impresia de oras de provincie, in schimb
RIGA
este o capitala. Este cel mai frumos oras din cele trei. Are un cartier de arhitectura belle époque creat in principal de arh. Eisenstein -tatal regizorului -care e demn de retinut, iti aminteste Barcelona.
As zice ca este un loc de remarcabila spiritualitate. Peste 50% din populatie are cultura sau preocupari muzicale. La o populatie de nici 2 milioane – toata Letonia – are 460 de coruri, 178 de muzee si 29 de teatre profesionale iar la diversi indici ce denota cultura populatiei, de ex.; citit de carti / mers la teatru / mers la concert / mers la muzeu/intrat in biblioteca publica, etc. sunt peste media europeana. Mariss Jansons (vz. Concertul de 1 Ian. de la Viena) este leton.
Letonii spun ca eliberarea de comunism s-a facut cantand: “revolutia cantatoare”.
Unul dintre muzee este Muzeul Ocupatiei si se refera la perioada 1940-1991 cand tara s-a aflat sub ocupatie intai germana si apoi rusa. Vezi bine ca ei considera perioada de “republica socialista sovietica” ca fiind tara sub ocupatie.`
As mai zice si ca au humor, si asta dupa reclame, dupa vitrine, dupa obiectele de artizanat din magazinele de “souveniri” sau dupa decoratia strazii.
Dl. Eisenstein tatal s-a auto exilat la Berlin – dupa ce Serghei fiul s-a inrolat in armata bolsevica – unde a murit in 1921, la 54 de ani, presupun ca de inima rea, vazand ce apucaturi a capatat fiu-sau.
TALLIN
este capitala Estoniei, tara cea mai mica dintre toate, cu o populatie de nici 1,5 milioane.
Orasul nou este oarecare, farmec are orasul vechi situat pe o colina. E remarcabil faptul ca pana si institutii guvernamentale sunt adapostite in cladiri vechi, pe zidurile carora sunt placi cu numele celor ce au locuit acolo si au fost deportati in Siberia.
In Estonia se pare ca matematica si informatica se afla la loc de cinste. De acolo a pornit Skype-ul si in continuare vand in toata lumea diverse programe in special la banci. Fiecare cetatean are un card care este – in acelasi timp – carte de identitate, pasaport, carte de sanatate, livret bancar si card de credit. Singura tara din Europa – si poate din lume (nu stiu cum o fi in Japonia) — cu un asemenea sistem. De asemeni, fiecare ins are o adresa de e-mail la care primeste diverse informatii si prin intermediul careia are relatii cu statul, de ex. declaratia fiscala. Nu exista cozi la ghisee. Asa ceva pe aici prin Balcani nici nu se poate imagina, s-ar rascula toti functionarii publici.
In Estonia a avut k.g.b.-ul un centru de cercetari high-tech – sau asa ceva – cert e ca a avut acolo o concentrare de minti luminate, vor fi fost si letoni printre ei si asa se explica nivelul inalt de tehnologie. Mai e ceva. La scurt timp dupa independenta s-au intors in tara multi din zecile de mii ce emigrasera in vest in timpul razboiului si s-au intors cu bani si know-how.
In turnul clopotnitei bisericii Sf. Olav (sec 13), care e cel mai inalt punct din oras – 158m – au avut “baietii” instalata o antena care privea catre St. Petersburg. La un moment dat s-a inceput construirea a doi zgarie nori care amenintau sa acopere/deranjeze antena respectiva . Natural ca lucrarile au fost stopate imediat. Iar La Sf. Olav dupa ’91 cand n-a mai fost necesara antenna, in turn se vede tabla noua, in rest e cea veche, ruginita.de vreme.
Si ar mai fi ceva de spus. Catre sfarsitul celui de-al doilea mandat al sau, Barack Obama a marturisit ca pentru Obama Care – programul sau de asistenta sociala, care se pare ca n-a fost chiar o reusita – ar fi trebuit sa puna un eston sa se ocupe. Aflase si el , intre timp, cate ceva.